Din categoria jocurilor de afara in care doar unul singur trebuia sa fie ales pentru a incepe jocul, se facea o numaratoare intre copii. Copiii se puneau in cerc si se putea face prin mai multe metode. Una cea mai simpla se spunea un numar si se numara pana cand se ajungea la cifra dorita si acel copil se elimina. Aceasta numaratoare se repeta pana la ultimul, cand cel mai norocos avea privilegiul sa inceapa jocul.
in loc de numaratoare puteau sa fie si texte precum:
in loc de numaratoare puteau sa fie si texte precum:
Din oceanul Pacific A iesit un peste mic, Si pe coada lui scria: Iesi afara dum-nea-ta. | Iesi papucule de sub pat Iesi papucule iesi Sa mananci si tu ciresi Iesi papucule iesi. |
Itziri bitziri treci la tabla. Nu stiu lectia doamna draga. Dar ce ce nu ai invatat? Ca am fost la bal mascat. Bal mascat itzi dau eu tie. Ai un 3 la geografie Si un 4 la chimie, Itziri bitziri treci la loc Esti un mare dobitoc. | 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 Si un pahar de apa rece Toti tiganii sa se inece Numai unul sa ramana Sa se faca praf tamaie Praf tamaie cozonac Iesi afara mai gandac ! |
An-tan-tichi-tan Mutzunache -capitan Shade lupul pe saltea Si comanda o cafea Cafelutza e amara Dumneata sa ieshi afara! | Ciresica are mere Ciresel vine si cere Ciresica nu se-ndura Ciresel vine si fura Cate mere a furat Ciresel cel gogonat? |
Iepuras cu coada scurta A venit si el la nunta Si sa pus in coltul mesei Si-a mancat tortul miresei Mirele sa suparat De ureche la insfacat Ia facut o invartitura Drept in oala cu friptura. | Intr-o calimara Este o cerneala Ce culoare este in acea calimara? Spune chiar tu Pe onoarea ta Daca vrei sau nu. |
Pe o cotineata S-a cacat o rata Gili gili ga Drept in gura ta. |
Telefonul fără fir
Distractiv era şi celebrul «telefon fară fir». Stăteam înşiraţi. Primul din «coadă» zicea un cuvânt, după care îl şoptea la urechea celui de-al doilea. Acesta trebuia să zică mai departe ce a înţeles şi tot aşa, până la final. Ultimul trebuia să rostească tare ce a înţeles.
Bineînţeles că «miştocarii» modificau cuvântul după bunul plac, pentru ca rezultatul să fie extrem de amuzant. Era un joc de bună-dispoziţie.
Bineînţeles că «miştocarii» modificau cuvântul după bunul plac, pentru ca rezultatul să fie extrem de amuzant. Era un joc de bună-dispoziţie.
Friptea
Se joaca in grup.
Unul din copii va fi cel care va trebui sa ghiceasca cine l-a fript. El va sta cu o mana la ochi si cu cealalta la spate, cu palma spre exterior si va spune: "bzzzzzzzzzzzzzzz" pana unul din copii ii va da cu palma peste palma de la spate. Apoi el trebuie sa ghiceasca cine a fost. Totul se repeta pana ghiceste, iar persoana ghicita ii va lua locul la fript :)
Unul din copii va fi cel care va trebui sa ghiceasca cine l-a fript. El va sta cu o mana la ochi si cu cealalta la spate, cu palma spre exterior si va spune: "bzzzzzzzzzzzzzzz" pana unul din copii ii va da cu palma peste palma de la spate. Apoi el trebuie sa ghiceasca cine a fost. Totul se repeta pana ghiceste, iar persoana ghicita ii va lua locul la fript :)
Ratele si vanatorii
Erau 2 vanatori si mai multe rate. Vanatorii stateau la cativa metri distanta intre ei, iar ratele la mijloc. Primii aruncau mingea unul spre altul, incercand sa nimereasca o rata. Daca era atinsa, "rata" iesea din joc.
Varianta de lansat "proiectilele" cu piciorul era criminala. Bineinteles, si distanta era mai mare. Dar totusi, o minge de cauciuc de 35 lasa stampile de toata frumusetea (si roseata).
Cel mai tare si apreciat era cel care era ultimul vanat.
Vorba aia: "In the end, there can be only one!" :))
Varianta de lansat "proiectilele" cu piciorul era criminala. Bineinteles, si distanta era mai mare. Dar totusi, o minge de cauciuc de 35 lasa stampile de toata frumusetea (si roseata).
Cel mai tare si apreciat era cel care era ultimul vanat.
Vorba aia: "In the end, there can be only one!" :))
Tabinet
2-4 jucatori; ideal pentru 2
- un pachet de carti de joc cu 52 de carti de la 1 (as) - 14 (popa);
- cartea numarul 1 (asul) inlocuieste in acelasi timp numarul 11;
- cartile sunt taiate pe din doua si se pun din nou in intreg de jucatorul care incepe (cel care face cartile este ultimul)
- fiecare jucator primeste 6 carti si pe masa se pun 4;
- primul jucator are derptul sa refuze de 2 ori cele 4 carti ce se pun jos, in functie de ce anume i se potriveste cartilor lui;
- scopul este sa strangi cat mai multe carti de joc;
de exemplu: in mana ai 13 (dama), 10 (zecar), as, 2, 4 si 7; jos pe masa sunt: 10, as, 3 si un 4; ca sa iei carti ai de ales:
10 + 3 = 13
3 + 4 = 7
10 + A = 11 (as)
3 + A = 4
3 + 4 = 7 , etc
- tre sa te decizi ce carte din mana ta dai jos ca sa fie suma cat mai multor carti pe care le iei.
- poti sa iei de exemplu si 13 cu un 13 sau 2 cu 2; nu trebuie obligatoriu sa fie doar o suma a mai multor carti;
- daca iei o toate cartile de jos, faci o tabla adica langa teancul tau de carti adunate pui una separata langa;
- tabla se ridica in momentul in care un alt jucator are o tabla si el amandoua anulandu-se;
- dupa ce se termina cele 6 carti date pe rand urmeaza sa se imparta si celelalte in mod egal, mai departe tot cate 6;
- daca toate cartile din mana au fost puse jos si au mai ramas cateva pe masa, ultimul jucator care a luat de jos cu o carte sau mai multe acela are dreptul sa i-a cartile ramase;
- daca ai strans necesarul de puncte te poti opri oricand;
- nu esti obligat sa iei ceva de jos.
Sunt considerate puncte si se numara ca atare: As, 10, 12, 13, 14 fiecare cate un punct. Exceptii: Zece de inima rosie (marioara) se considera 2 puncte; Doiul de trefla (mica) se considera 1 punct;
cand ai strans cel putin 27 de carti in total (la epuizarea mainilor) primesti 3 puncte in plus.
Cel ce strage in total 51 de puncte este considerat castigator.
Cel ce depaseste 51 de puncte se considera pierzator, s-a ars.
- un pachet de carti de joc cu 52 de carti de la 1 (as) - 14 (popa);
- cartea numarul 1 (asul) inlocuieste in acelasi timp numarul 11;
- cartile sunt taiate pe din doua si se pun din nou in intreg de jucatorul care incepe (cel care face cartile este ultimul)
- fiecare jucator primeste 6 carti si pe masa se pun 4;
- primul jucator are derptul sa refuze de 2 ori cele 4 carti ce se pun jos, in functie de ce anume i se potriveste cartilor lui;
- scopul este sa strangi cat mai multe carti de joc;
de exemplu: in mana ai 13 (dama), 10 (zecar), as, 2, 4 si 7; jos pe masa sunt: 10, as, 3 si un 4; ca sa iei carti ai de ales:
10 + 3 = 13
3 + 4 = 7
10 + A = 11 (as)
3 + A = 4
3 + 4 = 7 , etc
- tre sa te decizi ce carte din mana ta dai jos ca sa fie suma cat mai multor carti pe care le iei.
- poti sa iei de exemplu si 13 cu un 13 sau 2 cu 2; nu trebuie obligatoriu sa fie doar o suma a mai multor carti;
- daca iei o toate cartile de jos, faci o tabla adica langa teancul tau de carti adunate pui una separata langa;
- tabla se ridica in momentul in care un alt jucator are o tabla si el amandoua anulandu-se;
- dupa ce se termina cele 6 carti date pe rand urmeaza sa se imparta si celelalte in mod egal, mai departe tot cate 6;
- daca toate cartile din mana au fost puse jos si au mai ramas cateva pe masa, ultimul jucator care a luat de jos cu o carte sau mai multe acela are dreptul sa i-a cartile ramase;
- daca ai strans necesarul de puncte te poti opri oricand;
- nu esti obligat sa iei ceva de jos.
Sunt considerate puncte si se numara ca atare: As, 10, 12, 13, 14 fiecare cate un punct. Exceptii: Zece de inima rosie (marioara) se considera 2 puncte; Doiul de trefla (mica) se considera 1 punct;
cand ai strans cel putin 27 de carti in total (la epuizarea mainilor) primesti 3 puncte in plus.
Cel ce strage in total 51 de puncte este considerat castigator.
Cel ce depaseste 51 de puncte se considera pierzator, s-a ars.
Baba oarba
Reguli:
Copiii se aseaza in cerc. Conducatorul jocului alege un copil pe care il leaga la ochi si il invarte. Apoi copilul trebuie sa ghiceasca pe cine a prins. Se continua jocul cu urmatorul copil.
Imaginea: talentedenazdravani.ro
Astia micii sunt mai cuminti. Ca restul, strigau si faceau galagie si invarteau la "baba" de ametea saraca, mai-mai sa cada pe jos. Bineinteles ca abia astepta sa scape!
Copiii se aseaza in cerc. Conducatorul jocului alege un copil pe care il leaga la ochi si il invarte. Apoi copilul trebuie sa ghiceasca pe cine a prins. Se continua jocul cu urmatorul copil.
Imaginea: talentedenazdravani.ro
Astia micii sunt mai cuminti. Ca restul, strigau si faceau galagie si invarteau la "baba" de ametea saraca, mai-mai sa cada pe jos. Bineinteles ca abia astepta sa scape!
Alunelul
Alunelu alunelu hai la joc
Sa ne fie, sa ne fie cu noroc
Refren:
Cine-n hora o sa joace
Mare, mare se va face
Cine n-o juca de fel
Sa ramana mititel.
Alunelu alunelu hai la joc
Sa ne fie, sa ne fie cu noroc.
Copiii se tin de manute, formand un cerc. In timpul cantecelului, cu pasi marunti se apropie toti de centru (ca la hora). La refren se invart spre stanga, de exemplu, iar cand se repeta refrenul, se vor invarti in cealalta parte.
Baseball - Oina
Ca la orice joc ce implica 2 echipe, o buna parte din timp il pierdeam cu "facutul alegerilor". Sa fie echilibrat jocul. Cautam creta, BCA sau caramida pentru trasat cercul din mijloc si liniile careului (care avea in colturi 4 bolovani). Batele variau de la simpla scandura (foarte eficienta), pana la cele confectionate de parinti pe la servici. Cele de aluminiu au aparut mai tarziu, cand fratele vreunuia trimitea pachet din America. In rest, geamuri sparte, mingi de tenis recuperate de pe blocurile cu 4 etaje/centrala termica (home-run) sau din tomberoane (rasete la greu din partea adversarilor). Si celebrele dialoguri:
"- Te-am scos!"
"- Ba nu ca am pus STOP inaintea ta!"
"- Te-am scos!"
"- Ba nu ca am pus STOP inaintea ta!"
Fort, cazemata, ascunzatoare
Iarna, nu-i ca vara. Intr-un fel. Doar materialele difera. In rest, aceiasi copii neastamparati, imbracati mai gros ca de obicei, cu obrajorii rosii si cu muci pe la nasucuri si pe maneci...
Ce mai chiote de batalie! Ce mai viteji! Si cand mai "paleai" cate unul simteai cu adevarat ca ti-ai facut datoria fata de neam si patrie...
Vara, la bunici:
Ce mai chiote de batalie! Ce mai viteji! Si cand mai "paleai" cate unul simteai cu adevarat ca ti-ai facut datoria fata de neam si patrie...
Vara, la bunici:
Perete, Gropiţă, Rişcă
Nu de multe ori s-a intamplat sa-mi pierd banii de Eugenie la risca dar nici n-am castigat cine stie ce. Per total, eram "pe plus". Acolo aproape de zero dar pe plus. Era mai mult de fala, ca le spuneai celorlati:
-Am jucat cu ala si "l-am dus"! :P
Norocul ti-l mai faceai si cu mana ta, daca aveai precizie. Sau faceai complot cu vreun baiat de cartier, ca sa-l "duceti" pe "fraeru" asta ce-o venit "sa ne ia banii". Mai ieseau si conflicte, stiau ei parintii de ce nu ne lasau sa jucam asa ceva. But in the end, it was fun :)
Gropita avea reguli "serioase":
- daca nimereai groapa, se zicea ca ai dat "cloc"
- daca atingeai fisa celuilalt, se repetau aruncarile jucatorilor ale caror monede s-au atins (asta in literatura de specialitate se traduce prin: a da "tzinc")
- dupa ce aveai cea mai bine plasata fisa, le luai pe toate celelalte si le aruncai deodata inspre groapa: cele care intrau, erau ale tale, la celelalte aveai voie o lovitura cu degetu` ca sa "dai cloc"; la cele de pe marginea gropitei ("buza"), aveai dreptu` sa suflii sau sa bati din picior in apropierea fisei ca sa intre;
-Am jucat cu ala si "l-am dus"! :P
Norocul ti-l mai faceai si cu mana ta, daca aveai precizie. Sau faceai complot cu vreun baiat de cartier, ca sa-l "duceti" pe "fraeru" asta ce-o venit "sa ne ia banii". Mai ieseau si conflicte, stiau ei parintii de ce nu ne lasau sa jucam asa ceva. But in the end, it was fun :)
Gropita avea reguli "serioase":
- daca nimereai groapa, se zicea ca ai dat "cloc"
- daca atingeai fisa celuilalt, se repetau aruncarile jucatorilor ale caror monede s-au atins (asta in literatura de specialitate se traduce prin: a da "tzinc")
- dupa ce aveai cea mai bine plasata fisa, le luai pe toate celelalte si le aruncai deodata inspre groapa: cele care intrau, erau ale tale, la celelalte aveai voie o lovitura cu degetu` ca sa "dai cloc"; la cele de pe marginea gropitei ("buza"), aveai dreptu` sa suflii sau sa bati din picior in apropierea fisei ca sa intre;
Tara, tara, vrem ostas!
La acest joc pot participa cat mai multi copii. Se impart in doua grupuri. Fiecare grup trebuie sa se tina de maini foarte strans.
Unul din grupuri striga: "Tara, Tara vrem ostasi!"
Celalalt grup raspunde: "Pe cine?"
Primul grup raspunde: "Pe..." si este ales unul dintre copiii din al 2-lea grup. Acesta trebuie sa alerge si sa "sparga zidul" ca sa ramana in echipa lui. Daca nu reuseste atunci va trece in echipa opusa.
Echipa care ramane numai cu un copil a pierdut.
Unul din grupuri striga: "Tara, Tara vrem ostasi!"
Celalalt grup raspunde: "Pe cine?"
Primul grup raspunde: "Pe..." si este ales unul dintre copiii din al 2-lea grup. Acesta trebuie sa alerge si sa "sparga zidul" ca sa ramana in echipa lui. Daca nu reuseste atunci va trece in echipa opusa.
Echipa care ramane numai cu un copil a pierdut.
Un alt fel de ... Frunza
Scopul jocului este sa reusesti sa iesi afara fara sa pasesti in afara careului desenat. Bineinteles ca erau ceilalti "draci" care incercau sa te scoata de pe traseu.
Mai stiam o varianta: se deseneaza cu creta pe asfalt un careu sau un drum lung si complicat, in care sa poti pasi cu ambele picioare sau doar cu unul singur. Parca era si o regula - sa nu ridici piciorul de jos. Se intampla sa-ti gauresti tenisii, dar sigur primeai altii.
Aveti grija sa nu va loviti prea tare!
Mai stiam o varianta: se deseneaza cu creta pe asfalt un careu sau un drum lung si complicat, in care sa poti pasi cu ambele picioare sau doar cu unul singur. Parca era si o regula - sa nu ridici piciorul de jos. Se intampla sa-ti gauresti tenisii, dar sigur primeai altii.
Aveti grija sa nu va loviti prea tare!
Sa vina, sa vina la razboi...
Creta, minge, si bineinteles, ceata lui Papuc. Dupa ce ne certam vreo 10 min ca "io vreau sa fiu Italia, ba io, ba nu, ba da..." venea vremea sa desenam marele cerc (harta lumii - varianta simplificata). Fiecare isi alegea feliuta in care isi scria numele tarii. Apoi, ne asezam la noi in tara, unul lua mingea si o arunca in sus (cu cat mai tare, cu-atat mai bine) dupa ce striga:
"Sa vina, sa vina la razboi... / Cu turcii si cu noi ...Angliaaa" sau
“Sa traga, sa traga matza de coada si porcul de urechi... Argentinaaa"
(evident putea alege orice tara). Ceilalti fugeau cat mai departe in timp ce "razboinicul" care avea tara strigata trebuia sa prinda mingea, s-o aduca la centru si sa strige stop.
Ca razboinic, aveai voie sa faci 3 pasi (pornind din tara ta) dupa care trebuia sa arunci cu mingea in adversar. Daca il nimereai, ii luai o bucata din teritoriu. Daca nu, iti lua el din tara ta. Intotdeauna existau comentarii "ba, ai luat prea mult" sau "iti iau numa atata ca esti pretenu meu" :)
"Sa vina, sa vina la razboi... / Cu turcii si cu noi ...Angliaaa" sau
“Sa traga, sa traga matza de coada si porcul de urechi... Argentinaaa"
(evident putea alege orice tara). Ceilalti fugeau cat mai departe in timp ce "razboinicul" care avea tara strigata trebuia sa prinda mingea, s-o aduca la centru si sa strige stop.
Ca razboinic, aveai voie sa faci 3 pasi (pornind din tara ta) dupa care trebuia sa arunci cu mingea in adversar. Daca il nimereai, ii luai o bucata din teritoriu. Daca nu, iti lua el din tara ta. Intotdeauna existau comentarii "ba, ai luat prea mult" sau "iti iau numa atata ca esti pretenu meu" :)
Imparate, luminate, cat e ceasul in cetate?
Se alegea un imparat. Copiii se duceau mai departe de imparat si stateau toti la aceeasi distanta.
Fiecare copil intreaba pe rand: "Cat e ceasul la cetate?"
Imparatul le spunea cati pasi sa faca.
Erau asa:
-> pasii de furnica - pui piciorul in fata celuilalt
-> mamaliga - o saritura invartindu-te
-> pas de pitic - un pas ciuciulete
-> pestele - o saritura in fata
-> uriasul - un pas de urias.
Imparatul le putea spune si sa faca pasi inapoi.
Cine ajungea primul la imparat castiga si era el imparatul.
Omul negru
Dintr-un grup de copii se alegea "Omul Negru". El statea la distanta de grup si numea un sfetnic cu care stabilea o ora (de ex. ora 3). Sfetnicul facea parte din grup si canta impreuna cu ceilalti copii cu care se tinea de mana si toti se roteau incet in cerc:
"Ora 1 a sosit/Omul Negru n-a venit; Ora 2 a sosit/Omul Negru n-a venit; Bate ceasul ora 3... Omul Negru a venit".
Cand se ajungea la ora stabilita, Omul Negru venea in fuga si toti se imprastiau. Cel care era prins urma sa fie Omul Negru.
"Ora 1 a sosit/Omul Negru n-a venit; Ora 2 a sosit/Omul Negru n-a venit; Bate ceasul ora 3... Omul Negru a venit".
Cand se ajungea la ora stabilita, Omul Negru venea in fuga si toti se imprastiau. Cel care era prins urma sa fie Omul Negru.
Sticluta cu otrava
Se strangeau mai multi copii. Unul era ales sa fie "sef". La inceput, fiecare copil se tinea de cate un deget de-al lui. Si el spunea "formule magice":
"sticluta, sticluta cu... apa, ulei, otet, carbid" (in timpu` asta isi misca mana, sa-i deruteze pe ceilalti).
La auzul cuvintelor "sticluta, sticluta cu... otrava", toti fugeau incotro apucau.
Daca te atingea trebuia sa impietresti.
Te miscai doar daca un copil trecea pe sub picioarele tale.
Jocul se termina cand reusea "amaratul" ala sa-i atinga pe toti iar ceilalti sa ramana impietriti.
Ceea ce nu se intampla nici o data :))
De fapt jocul se termina cand se oftica sticluta.
Excelent .
RăspundețiȘtergerean- tan-te dize-mane - pe, dize-mane compa-ne an-tan-te!!!
RăspundețiȘtergerePoarca râde, hoții și vardiștii, șotronul, Castelul etc